Prognoza prețului EUR/JPY: Scade sub 178,00; perspectiva bearish prevalează sub media mobilă simplă (SMA) de 100 de zile
- EUR/JPY scade spre 177,90 în prima parte a sesiunii europene de joi.
- Perspectiva bearish rămâne intactă sub media mobilă simplă (SMA) de 100 de zile. Nu se poate exclude o consolidare suplimentară, având în vedere valoarea neutră a indicatorului RSI.
- Primul nivel de suport se află la 176,90; prima barieră de rezistență este la 178,45.
Perechea EUR/JPY se tranzacționează în teritoriu negativ, în jurul valorii de 177,90, în timpul sesiunii europene de joi dimineață. Yenul japonez (JPY) se apreciază față de euro (EUR) după ce procesul-verbal al ședinței din septembrie a Băncii Japoniei (BoJ) a întărit așteptările privind noi majorări ale ratei dobânzii.
Conform procesului-verbal al ședinței din septembrie, publicat joi, majoritatea membrilor Comitetului de politică monetară al BoJ au convenit că noi majorări ale ratei dobânzii ar fi adecvate. Aceștia au apreciat că inflația de bază se apropie de ținta de 2% a băncii centrale.
Un membru al Consiliului a sugerat că ar putea exista spațiu pentru accelerarea creșterilor ratei dobânzii, pe măsură ce banca centrală evaluează efectele evoluțiilor din Orientul Mijlociu, cererea în creștere legată de inteligența artificială (AI) și mișcările de pe piața valutară (FX).
Pe de altă parte, o poziție „hawkish” a Băncii Centrale Europene (BCE) ar putea limita pierderile monedei euro. Joachim Nagel, membru al Consiliului de administrație al BCE, a declarat marți că banca centrală va majora probabil costurile de împrumut luna viitoare, din cauza perspectivei tot mai sumbre privind inflația. Economiștii se așteaptă la o ultimă majorare a ratelor luna viitoare; piețele prevăd însă că înăsprirea politicii monetare va continua și după aceea, până în 2027.
Riscurile de stagflatie din zona euro cresc pe masura ce BCE se confrunta cu o inflatie mai puternica si o crestere economica mai slaba.
Analiștii de la Standard Chartered subliniază că ultimele date publicate de Eurostat au arătat că inflația agregată din zona euro „a crescut la 4,0% anual în octombrie, peste așteptările noastre de 3,8%”, ceea ce „semnalează riscuri de creștere față de proiecția din septembrie a Băncii Centrale Europene (BCE) privind o inflație medie de 3,6% în trimestrul al patrulea”. În ceea ce privește activitatea economică, aceștia observă că, „excluzând Irlanda, creșterea PIB-ului zonei euro a fost una mai modestă, de 0,2%, iar, ceea ce este esențial, ritmul de creștere a scăzut constant începând cu trimestrul IV al anului 2025”.
Standard Chartered susține că această „combinație între încetinirea ritmului de creștere (pe baza datelor din zona euro, fără Irlanda) și inflația încă în creștere creează o dilemă politică tot mai mare pentru BCE”, dinamica inflației (și riscul efectelor de a doua rundă) urmând probabil să domine pentru moment și „să susțină așteptările noastre privind o nouă majorare cu 25 de puncte de bază la ședința din decembrie”. Deși subliniază că „stagflarea nu reprezintă scenariul nostru de bază; ne așteptăm ca creșterea economică să rămână pozitivă, iar inflația să înceapă să scadă la începutul anului viitor”, banca avertizează că „tendința este în această direcție, iar forțele care ar putea genera stagflatie în trimestrele următoare sunt evidente: prețurile mai mari la energie, care reduc veniturile reale și afectează marjele de profit ale companiilor; înăsprirea politicii monetare a BCE, care are efecte întârziate asupra costurilor de împrumut ale gospodăriilor și companiilor; și condițiile financiare mai stricte, care afectează activitatea economică în ansamblu.”
Nagel semnalează o probabilă majorare a ratei dobânzii în decembrie, pe fondul intensificării riscurilor legate de inflație
Nagel, reprezentant al BCE, a transmis un mesaj mai „hawkish” decât de obicei, cu un scor FXS Speechtracker de 8,2 față de un nivel istoric de 7,0. El consideră că o majorare a ratei dobânzii în decembrie este „foarte probabil necesară”. Accentul pus pe presiunile inflaționiste mai mari decât se aștepta și apropiate de un scenariu nefavorabil subliniază o orientare clară către înăsprire și consolidează suportul pentru euro pe fondul așteptărilor privind rata dobânzii.
Insistența lui Nagel că o creștere bruscă a prețurilor la energie nu trebuie să declanșeze o inflație generalizată semnalează disponibilitatea de a acționa din nou. Problemele fiscale din Franța sunt prezentate ca fiind în afara sferei de competență a politicii monetare. Combinația dintre avertismentele puternice privind inflația și încrederea că problemele bugetare vor fi gestionate menține accentul pe stabilitatea prețurilor și susține o interpretare „hawkish” pentru traderii de euro.
Analiză tehnică: EUR/JPY menține o tendință descendentă sub media mobilă simplă (SMA) de 100 de zile
Pe graficul zilnic, EUR/JPY rămâne într-o fază corectivă, menținându-se sub media mobilă simplă (SMA) pe 100 de zile, ceea ce menține tendința generală descendentă, în ciuda recentei reveniri de la banda Bollinger inferioară. Prețul a găsit suport la media mobilă Bollinger pe 20 de zile, sugerând o oarecare stabilizare pe termen scurt. Indicele de Forță Relativă (RSI), situat la 53,4, a trecut în teritoriu neutru-pozitiv, semnalând că impulsul descendent s-a estompat, dar nu a inversat încă limita superioară impusă de mediile mai ridicate.
Pe partea descendentă, nivelul imediat de suport este oferit de banda mediană, la 176,90, urmat de minimul din 2 noiembrie, de la 175,70. O străpungere a acestui nivel ar putea expune limita inferioară a benzii Bollinger, în jurul valorii de 175,30.
Pe partea superioară, nivelul inițial de rezistență este aliniat cu banda superioară Bollinger, în apropierea valorii de 178,45, unde vânzătorii ar putea reapărea. O depășire clară peste acest nivel ar deschide calea către nivelul psihologic de 180,00, în drumul către rezistența mai semnificativă reprezentată de media mobilă simplă (SMA) pe 100 de zile, situată la 181,70.
(Analiza tehnică a acestui articol a fost redactată cu ajutorul unui instrument bazat pe inteligență artificială. Aflați mai multe.)
Întrebări frecvente despre Banca Japoniei
Ce este Banca Japoniei?
Banca Japoniei (BoJ) este banca centrală a Japoniei, care stabilește politica monetară a țării. Mandatul său este de a emite bancnote și de a exercita controlul valutar și monetar pentru a asigura stabilitatea prețurilor, ceea ce înseamnă o țintă de inflație de aproximativ 2%.
Care a fost politica Băncii Japoniei?
Banca Japoniei a adoptat o politică monetară extrem de relaxată în 2013, cu scopul de a stimula economia și de a alimenta inflația într-un context caracterizat de o inflație scăzută. Politica băncii se bazează pe relaxarea cantitativă și calitativă (QQE), adică tipărirea de bancnote pentru a cumpăra active precum obligațiuni de stat sau corporative, în vederea asigurării lichidității. În 2016, banca a intensificat strategia și a relaxat și mai mult politica monetară. A introdus mai întâi rate negative ale dobânzii; apoi a controlat direct randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani. În martie 2024, Banca Japoniei a majorat ratele dobânzii, retrăgându-se efectiv de la orientarea de politică monetară extrem de relaxată.
Cum influențează deciziile Băncii Japoniei yenul japonez?
Stimulul masiv al băncii a determinat deprecierea yenului față de principalele monede comparabile. Acest proces s-a accentuat în 2022 și 2023 din cauza unei divergențe crescânde de politică monetară între Banca Japoniei și alte bănci centrale importante, care au optat pentru o creștere bruscă a ratelor dobânzilor pentru a combate nivelurile de inflație, cele mai ridicate din ultimele decenii. Această politică a determinat o creștere a diferenței față de alte monede, provocând deprecierea yenului. Tendința s-a inversat parțial în 2024, când BOJ a decis să renunțe la politica extrem de relaxată.
De ce a decis Banca Japoniei să înceapă să renunțe la politica sa extrem de relaxată?
Un yen mai slab și creșterea bruscă a prețurilor globale la energie au dus la o creștere a inflației în Japonia, care a depășit ținta de 2% a Băncii Japoniei. Perspectiva creșterii salariilor în țară – un element-cheie care alimentează inflația – a contribuit, de asemenea, la această decizie.